Concept. Cursul universitar Chestiunea Orientală și Balcanii 1699-1914 constituie un demers teoretic şi didactic de iniţiere a masteranzilor, profilul istorie, nu atât în ideea de fixare a unor cunoștințe concrete legate de „politica și diplomația europeană” – care se presupune că vor fi fiind deja dobândite – cât în operarea cu „fenomenul” istoric. Prin conceptul de organizare, structura tematică şi conţinut, acest curs oferă posibilitatea cunoaşterii şi interpretării unor aspecte concrete din istoria modernă a sud-estului european, cu ample reverberații pe bătrânul continent și nu numai.

Firesc, programa completează obiectivele de bază ale învăţământului istoric din Republica Moldova şi va contribui deopotrivă la deprinderea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice.

Preambul. Suveranii secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea, cu puţine excepţii, au acordat o largă atenţie activităţilor de război, investind enorm de multe resurse în a provoca, întreţine şi stopa conflictele armate. Pentru a reuşi evitarea unor astfel de conflicte, dar mai cu seamă pentru a nu pierde „nici un detaliu” al conflictului, suveranii europeni au acordat o tot mai mare importanţă activităţilor diplomatice. Dacă la începutul acestei perioade încercările diplomaţiei erau timide, ele bazându-se mai degrabă pe alte practici decât pe cele ale diplomatului modern, putem observa o specializare şi o diversificare a practicilor de negociere, de întreţinere a unor bune relaţii cu partenerii, oricare ar fi fost aceştia. Am putea spune, fără a greşi, că diplomaţia moderă a fost strâns legată de dezvoltarea economică şi revoluţia burgheză. Atunci când interesele economice au început să primeze, politicienii au început să fie mai atenţi cu „ceilalţi”. Statul este adesea „forţat” din interior să-şi revizuiască atitudinea faţă de partenerii europeni. Din acest moment, până la crearea unei diplomaţii moderne, specializate, nu a mai fost decât un pas. Este drept că acest pas a fost mai mic sau mai mare, funcţie de capacităţile şi interesele fiecăruia dintre statele europene. Partea balcanica a Europei a reprezentat de foarte multa vreme un subiect delicat al politicii externe pentru toate tarile europene. Intrata sub dominatia directa a Imperiului Otoman inca de timpuriu, aceasta a devenit elementul ce lega continentul cu o veche traditie politica de civilizatia orientala, fapt ce avea sa puna amprenta asupra evolutiei sale pentru o vreme indelungata, si, avea, in epoca Moderna, sa indrepte atentia puterilor batranului continent in aceasta zona, prin devenirea lui drept sursa de marire, sau de cadere a prestigiului si fortei acestora.