I. INTRODUCERE
Cursul universitar Studii izvoare istorice. Arhivistică. Muzeologie. Laborator muzeistică constituie un demers teoretic şi didactic de iniţiere a studenților din anul II, de la profilul istorie în științele auxiliare ale acestei discipline. Firesc, programa completează obiectivele de bază ale învățământului istoric din Republica Moldova și va contribui deopotrivă la deprinderea și aprofundarea cunoștințelor teoretice și practice. Studenţii se vor familiariza cu izvoarele scrise și nescrise, fundamentale ale istoriei, cu modalitățile primare de valorificare a informaţiei istorice, vor căpăta deprinderi în ceea ce privește instrumentele de documentare și investigație istorică, vor deprinde abilitatea de a cerceta, studia și analiza izvoarele conexe.
Obiectivul general al cursului este de a forma studenților o concepție unitară, argumentată în ceea ce privește metodele incipiente de cercetare și valorificare a informațiilor. Obiectivele speciale rezidă din teoria și practica investigațiilor științifice, principiile, formele și metodele de cercetare și implementare ori popularizare a istoriei în cadrul socității contemporane.
II. CONCEPŢIA DISCIPLINEI
Cursul universitar Muzeografie, Arhivistică și Studii de Izvoare Istorice cuprinde o amplă prezentare a noţiunilor de bază, a științelor conexe istoriei: Muzeografia și Arhivistica drept discipline care au ca domenii de investigaţie, documentare și valorificare tocmai Izvoarele istorice, de unde și ideea de a le grupa astfel.
Accentul se pune pe documente – mai ales acelea care conţin informații științifice și/sau tehnice – ca principală sursă de informare documentară (= „izvor”), fie că este vorba despre o investigație științifică sau o documentare – spre exemplu pentru o expoziție tematică, pentru a rămâne în domeniul care ne preocupă. Sinteza istorică – pentru orice perioadă, trebuie desigur fundamentată întâi de toate pe izvoare și în acest sens se va încerca conștientizarea viitorilor specialiști, cu atât mai mult cu cât, una dintre țintele asumate ale învățământului contemporan este trecerea de la învățământul informativ – de conotație marxist-leninistă, la cel formativ.
Nu în cele din urmă, avem în vedere crearea acelor deprinderi și pasiuni care să determine pe mai departe specializări în aceste domenii conexe ale istoriei, cu alte cuvinte, diversificarea paletei de opțiuni a studentului absolvent de istorie, nu doar spre învățământ, dar deopotrivă dirijarea sa spre arhive, muzee și / sau cercetare.
- Profesor: Croitoru Costin